Anul X • Nr. 442 • 30 iunie - 6 iulie 2008 • Editor: S.C. BARIA IMPEX PROD S.R.L. Târgu-Jiu
                 
Vecini cu excavatoarele

Singurii locuitori din cariera Roşia Jiu
Cea mai mare parte din satul Roşia Jiu, din comuna Fărcăşeşti, aflat lângă oraşul Rovinari, este afectat de lucrările minere. În locul sutelor de case, a uliţei, pădurilor şi tarlalelor se cască acum o imensă groapă pline de tot felul de utilaje şi excavatoare care scormonesc pământul în căutarea aurului negru. Pe un dâmb de pământ, se mai află o singură casă. Familia Pătraşcu este singura care mai locuieşte în perimetrul carierei miniere Roşia Jiu. Toţi oamenii au fost strămutaţi în diverse locuri din judeţul Gorj. Aurelia Pătraşcu, în vârstă de 78 de ani, soţul ei, Petre, de 77 de ani, nu au plecat şi trăiesc în continuare în satul care a fost înghiţit carieră.

Bătrâna Aurelia Pătraşcu deţine în satul Roşia Jiu două case, moştenite de la părinţi, într-una din ele ducându-şi existenţa. În locul celor două gospodării, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia s-a angajat, în anul 2000, să construiască o casă mai mare în cartierul Primăverii din Târgu Jiu, care ar fi trebuit terminată doi an mai târziu. Locuinţa nu este finalizată nici până acum, iar familia Pătraşcu susţine că, din acest motiv, nu are unde să se mute, pentru că nu dispune de fondurile necesare pentru a termina lucrările.

Locul unde cei doi bătrâni încă îşi mai duc existenţa este ca o insulă. Gospodăria este înconjurată de excavatoarele care fac un zgomot infernal zi şi noapte, fără încetare, aflate permanent în căutarea cărbunelui. Pentru a ajunge la casa lor, Aurelia şi Petre Pătraşcu trebui să pătrundă chiar în incinta carierei miniere. Mai întâi trec de punctul de pază, după care traversează un pod peste banda de transport a cărbunelui. La câteva zeci de metri distanţă se află şi casa familiei Pătraşcu, singura care îşi mai duce existenţa în această zonă. Drumul se termină imediat după casa familiei Pătraşcu. Vecinii lor sunt excavatoarele şi imensa gaură în care se întinde cariera. „Suntem singurii care am rămas aici. Suntem înconjuraţi de şapte excavatoare care fac fără încetare un zgomot infernal. Nu ştiu cât vom mai putea să stăm aici, că terenul de pe marginea carierei a început să se deplaseze“, ne-a spus Aurelia Pătraşcu.

Veceul – punct de reper în cazul unei alunecări de teren

Satul Roşia Jiu arată ca şi când ar fi fost lovit de o catastrofă. Sutele de gospodării au fost înghiţite de dinţii de oţel ale excavatoarelor gigant. Vieţile şi destinele oamenilor din aceste locuri au fost dezrădăcinate. Cu toate acestea, familia Pătraşcu încearcă să trăiască aproape la fel ca îainte, deşi cariera minieră se întinde chiar lângă locuinţa lor. Cei doi bătrâni au în gospodărie numeroase păsări şi chiar un porc. De asemenea, lucrează pământul pe care îl mai au.

Gospodăria familiei Pătraşcu parcă a fost afectată de un cataclism. Stâlpul de electricitate de la poarta casei este rupt, iar cablul care alimentează locuinţa cu energie electrică este susţinut de creanga unui dud, care şi acesta s-a înclinat foarte mult. De asemenea, excavatoarele şi utilajele din carieră produc în permanenţă, zi şi noapte, un vuiet puternic. Soţii Pătraşcu trăiesc tot timpul cu teama că, în orice moment, pământul pe care se mai află casa lor s-ar putea surpa. Şi-au luat ca punct de reper veceul care a mai rămas din gospodăria foştilor vecini, pentru a vedea dacă pământul începe să se prăbuşească. Chiar şi noaptea mai ies din casă şi se uită dacă veceul mai este la locul lui. Este semnalul de alarmă în cazul în care terenul începe să se surpe şi trebuie să părăsească locuinţa. „Din gospodăria vecinului a mai rămas un veceu, pe care l-am luat drept punct de reper în cazul în care pământul începe să alunece. Ieşim din casă, chiar şi noaptea, şi ne uităm să vedem dacă veceul mai este tot acolo. Dacă nu mai este, atunci trebuie să plecăm repede din casă pentru că pământul a început să se surpe“, ne spune Petre Pătraşcu.

Pereţii casei s-au crăpat, iar o bucată din tavan a căzut

Casa familiei Pătraşcu s-a degradat foarte mult, în ultima perioadă, de când lucrările miniere au avansat şi s-au apropiat de gospodărie. Cariera minieră se află la o aruncătură de băţ. Pereţii casei s-au crăpat, iar tavanul s-a aplecat. Cei doi bătrâni trăiesc tot timpul cu teama că locuinţa poate cădea oricând peste ei. O bucată din tavanul sufragerie s-a prăbuşit, iar într-un colţ s-a lăsat foarte mult. Pereţii şi tavanul camerei în care soţii Pătraşcu dorm sunt, la fel, deterioraţi. Casa nu mai prezintă siguranţă, iar viaţa celor care trăiesc sub acoperişul imobilului este pusă în pericol. „Casa s-a crăpat peste tot. Ne e teamă să mai stăm acasă, dar nu avem ce să facem. Se zguduie casa când excavatorul se mişcă“, se plânge Aurora Pătraşcu.

Aurora Pătraşcu, în proces cu SNLO

Cei doi bătrâni au rămas singurii din perimetrul de exploatare al carierei Roşia Jiu şi nu s-au mutat în casa construită în cartierul Primăverii din cauza unor neînţelegeri cu administraţia mineritului legate de construcţia noii locuinţe. În anul 2000, Aurora Pătraşcu a încheiat o convenţie cu reprezentanţii mineritului, prin care aceştia se angajau ca în schimbul celor două case pe care Aurora Pătraşcu le deţine în satul Roşia Jiu să i se construiască o casă mai mare în cartierul Primăverii din Târgu Jiu.

Conform acestui act, nouă casă ar fi trebuit să fie finalizată în anul 2000, dar aceasta nu este gata nici până acum. Acesta este şi motivul principal pentru care cei doi bătrâni refuză să plece din casa de la marginea carierei care stă să cadă pe ei. În plus, Aurora Pătraşcu mai deţine peste două hectare de pădure şi mai mult de un hectare de teren arabil, pentru care nu a căzut la o înţelegere cu reprezentanţii mineritului. Mai mult decât atât, între familia Pătraşcu şi administraţia mineritului există un adevărat război purtat prin instanţele de judecată, care a început în anul 2004. Atunci, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia a solicitat obligarea celor doi soţi să se mute şi, în acelaşi timp, demolarea gospodăriei din satul Roşia Jiu, pe motiv că unitatea şi-a dus la îndeplinire angajamentul. Familia Pătraşcu a avut câşti de cauză şi completul de judecată a hotărât ca cei doi bătrâni să locuiască în continuare în casa din Roşia Jiu, iar unitatea minieră să le respecte proprietatea. Ulterior, reprezentanţi mineritului au acţionat din nou în judecată familia Pătraşcu, solicitând de astă dată anularea convenţiei încheiate în anul 2000. Şi acest proces s-a terminat tot în favoarea celor doi bătrâni. La rândul ei, Aurora Pătraşcu a acţionat în judecată, anul trecut, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia pentru finalizarea lucrărilor la casa din cartierul Primăverii. Instanţele de judecată ale Judecătoriei Târgu Jiu şi Tribunalului Gorj i-au dat câştig de cauză, dar acum procesul se află în faza finală la Curtea de Apel Craiova, care va emite o sentinţă definitivă în acest caz. În tot acest timp, Aurora Pătraşcu a strâns sute de documente şi s-a prezentat la zeci de înfăţişări la procese.

Conducerea SNLO susţine că a construit o casă mai mare

Casa construită în cartierul Primăverii este mai mare şi frumoasă, dar nu este terminată. Nu este pardosită, nu are scări, instalaţia de energie electrică nu există, iar o parte din pereţi nu sunt nici tencuiţi. Aurora Pătraşcu susţine că nu are banii necesari pentru a termina lucrările. Aceasta spune că a făcut pe cont propriu o serie de dotări ale casei, cum ar fi tâmplăria şi uşile: „Eu am pus ferestrele şi uşile, am băgat apă, am făcut gardul şi multe altele. Nu ne putem muta în casă pentru că nu este terminată şi nu avem bani pentru terminarea lucrărilor. Cred că mai e nevoie de un miliard de lei pentru a finaliza lucrările“.

Reprezentanţii Societăţii Naţionale a Lignitului susţin că suprafaţa casei construită familiei Pătraşcu este mult mai mare decât cea prevăzută în convenţie şi decât cele două locuinţe deţinute în Roşia Jiu. Administraţia mineritului spun că Aurora Pătraşcu s-a angajat să suporte toate aceste lucrări suplimentare şi că nu şi-a respecta înţelegerea. În plus, au construit o casă şi fiului acesteia în schimbul unei bucătării de vară. Dan Pardos, director dezvoltare al SNLO, a declarat că unitatea a început procedura de întocmire a caietului de sarcini, pentru atribuirea lucrărilor: „Casa nu a fost finalizată pentru că suma alocată pentru construcţia acesteia s-au terminat, din cauză că faţă de proiectul iniţial, la solicitarea proprietarei Aurelia Pătraşcu, suprafaţa casei este de peste 211 metri pătrat faţă de 128 cât este prevăzut în proiect. Astfel că nu se poate finaliza o casă mai mare cu aceeaşi sumă de bani. Aurelia Pătraşcu s-a angajat să plătească lucrările suplimentare, dar nu a plătit nimic. Am arătat în permanenţă deschidere faţă de strămutaţi. Astfel, am construit şi fiului Aurorei Pătraşcu o casă în schimbul unei bucătării de vară. Am trecut la întocmirea caietului de sarcini pentru finalizarea lucrărilor“. • Alin ION
        
                                       

• COLŢUL DE CULTURĂ • COLŢUL DE CULTURĂ •

Biserica „Sf. Nicolae” Covrigi, comuna Văgiuleşti
Biserică de lemn construită în 1768 de moşnenii Stanciul, Constantin şi Udrea Şchiopul şi Nedelcu Ştiubaca. E o bijuterie a arhitecturii bisericilor din lemn ce farmecă prin frumuseţea decorului stâlpilor şi pridvorului. Pusă în umbră de ridicarea în faţa sa a celei de zid în 1930, aşteaptă să fie pus în practică proiectul de transformare a sa în sală de clasă pentru elevii Liceului Teologic din Târgu Jiu.


                     
                                       
 • ŞTIRI DIN TÂRGU-JIU • ŞTIRI DIN TÂRGU-JIU •


Plăcuţe noi pentru 60 de străzi

Denumirile a 60 de străzi din municipiul Târgu Jiu vor fi marcate pe plăcuţe noi, care au acelaşi model ca şi în Bucureşti. Acestea sunt vopsite în câmp electrostatic şi sunt mult mai rezistente decât cele existente. Fiecare plăcuţă costă între nouă şi zece Euro şi sunt realizate de o firmă din Bucureşti, care are un contract asemănător şi cu primăria capitalei. Marius Jilăveanu, şeful Serviciului de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Târgu Jiu, a precizat că, în perioada următoare, plăcuţe noi vor fi montate şi pe blocuri, care vor conţine numărul imobilului şi denumirea străzii pe care se află.

Dezaprobare faţă de operele
contrafăcute de la Uricani

Conducerea Primăriei municipiului Târgu-Jiu dezaprobă realizarea în oraşul Uricani a unor reproduceri după operele lui Constantin Brâncuşi, care se găsesc în reşedinţa judeţului Gorj: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără Sfârşit. Într-un comunicat emis de Biroul de presă al municipiului Târgu Jiu se precizează că primarul Florin Cârciumaru îşi exprimă totala dezaprobare şi protestează împotriva menţinerii acestui ansamblu contrafăcut.

„Ca proprietară a operelor lui Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu, Primăria Municipiului Târgu-Jiu îşi rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare pentru ca nici o copie neautorizată a Porţii Sărutului, Coloanei sau a Mesei Tăcerii să nu fie expusă în spaţiul public. “, se mai arată în comnuicatul de presă. Primăria Uricani a alocat suma de 500.000 de lei pentru realizarea unor reproduceri de aceleaşi dimensiuni ale renumitelor lucrări de artă care se află în municipiul Târgu Jiu.


Consiliu Cultural Consultativ,
în ajutorul primarului

Un consiliu cultural consultativ format din reprezentanţi ai societăţii civile va funcţiona la nivelul municipiului Târgu Jiu. Acesta organism are rolul de a face anumite propuneri sau să ofere soluţii pentru întocmirea de strategii culturale şi de estetică a oraşului.

Ion  Cepoi, directorul Centrului Judeţean al Creaţiei şi unul dintre iniţiatorii acestui proiect, a spus că un alt scop pentru care Consiliul Cultural Consultativ va lua fiinţă este acela de a crea o punte de legătură între societatea civilă şi primarul municipiului Târgu Jiu: „Organismul pe care dorim să-l înfiinţăm are menirea de a ajuta comisiile de specialitate şi instituţiile de cultură din cadrul Consiliului Local, precum şi pe primarul municipiului. Consiliul Cultural Consultativ va elabora o strategie culturală pe termen scurt, mediu şi lung. Nu are rol de decizie, ci doar de a face anumite propuneri“. Din Consiliul Cultural Consultativ vor face parte între 15 şi 17 membrii, reprezentanţi din toate domeniile societăţii civile, care vor fi apolitici.