Minerii din Oltenia sunt nemulţumiţi de situaţia economică în care se găseşte Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) şi vor să declanşeze mitinguri de protest. În cazul în care revendicările lor nu le vor fi luate în considerare de către guvernanţi, minerii lui Marin Condescu sunt decişi să organizeze şi o grevă generală în toate bazinele miniere ale Olteniei. În urma unei analize a principalilor indicatori economici ai SNLO Consiliul de coordonare al Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia(USMO) a întocmit o listă cu principalele probleme cu care se confruntă principalul bazin minier al ţării. După cum a afirmat preşedintele USMO, Marin Condescu, lipsa unei strategii guvernamentale în domeniul minier şi energetic poate afecta menţinerea celor 9.000 de locuri de muncă sau chiar pierderea acestora.

Blocaj financiar, probleme cu salariile

Tot Marin Condescu vorbeşte despre o accentuare, în ultima perioadă, a blocajului financiar, care a dus la incapacitatea SNLO de a achita salariile şi concediile de odihnă din activitatea curentă, datoriile către bugetul de stat şi plata furnizorilor de servicii atingând suma de 268,1 milioane de lei. De asemenea, sindicatele lui Condescu ridică şi problema datoriei pe care RAAN Drobeta Turnu-Severin o are de achitat către SNLO, respectiv 130 de milioane de lei.

Plan de luptă

USMO va solicita Federaţiei Naţionale Mine-Energie, din care face parte, redeschiderea conflictului de muncă cu Guvernul României şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, suspendat în data de 24 mai 2007, prin Protocolul încheiat între Minister şi Federaţia Naţională Mine-Energie, în fruntea căreia se află de asemenea Marin Condescu. În continuare, pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, USMO va folosi toate mijloacele de luptă sindicală şi va organiza, începând cu data de 15 iulie, mitinguri de protest în toate zonele de actrivitate. În plus, din data de 1 august, sindicatele miniere din Oltenia vor trece la declanşarea grevei generale, în toate unităţile unde are sindicate.

Activitate redusă

Liderul Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia, Marin Condescu, a mai declarat că activitatea din sectorul energetic şi minier s-ar putea reduce, de la 1 septembrie, cu 30%: „Noi credem că SNLO se află în moarte clinică şi numai măsuri administrative din partea Ministerului şi Guvernului pot redresa situaţia. Nu ştim dacă va fi realizată producţia programată şi în condiţiile în care avem aceeaşi beneficiari şi ei nu plătesc, vom produce cărbune, fiind siguri că pe el nu vom încasa nimic sau vom pleca acasă. Nu există niciun fel de perspective. În situaţia în care Complexurile Energetice de la Rovinari şi Turceni nu ar achita cărbunele în 24 de ore nu ştim dacă SNLO ar mai putea funcţiona şi ar dispune de lichidităţi. Purtăm şi noi o parte din vină că nu am reacţionat când a trebuit. Sigur pe 15 iulie se va deschide o acţiune de protest“, a precizat  Marin Condescu.

Davidoiu vorbeşte despre blocajul financiar

Conducerea SNLO recunoaşte că unitatea trece printr-un blocaj financiar, cauzat de lipsa lichidităţilor şi de greutatea cu care sunt recuperate de la beneficiari creanţe de mii de miliarde de lei vechi. Directorul unităţii, Eugen Davidoiu, a declarat că unitatea are de recuperat de la diverşi beneficiari suma de 268 de milioane de lei noi. Datoria scadentă este însă de circa 110 milioane de lei. După cum a afirmat Davidoiu, cel mai mare datornic la SNLO este Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu-Severin, cu 130 de milioane de lei, urmat de Complexul Craiova cu 70 de milioane de lei: „Cu toate că am stabilit un grafic al plăţilor şi au fost reeşalonate anumite sume, de o lună şi ceva Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare nu a mai plătit nimic. Noi am fost de bună credinţă cu toată lumea şi am livrat cărbunele, dar anumiţi beneficiari nu îşi achită datoriile către noi. Am sesizat încă din mai, iunie ministerul şi pe toţi cei responsabili şi credem că există mecanisme pentru rezolvarea problemelor. Am discutat cu cei din minister şi se vorbeşte alocarea unei sume de bani către RAAN, în luna iulie, pentru a-şi plăti datoriile către noi. Noi am anticipat posibilitatea de a apărea un astfel de blocaj, să nu ne putem recupera banii şi am deschis o linie de credit de 250 de milioane de lei, dar momentan nu am folosit niciun ban. Atât noi, cât şi sindicatele încercăm să căutăm soluţii pentru a ieşi din această situaţie. Ne confruntăm cu un blocaj şi el vine din zona pe care şi domnul Marin Condescu a precizat-o, dar noi nu credem că acţiunile de stradă pot să soluţioneze problema. Eu am tras acest semnal de câte ori am putut şi sunt optimist în ceea ce priveşte viitorul SNLO. Pe primele 5 luni am ieşit în profit şi cu siguranţă vom realiza producţia de 19 milioane de tone de cărbune programată pentru acest an“, a declarat Eugen Davidoiu.

Morega, atac la Vosganian

Dan Ilie Morega, preşedintele PNL Gorj, crede vina pentru blocajul financiar în care se află, în prezent, SNLO o poartă Ministerul Economiei şi Finanţelor. Liderul liberalilor gorjeni a afirmat că vinovăţia o are MEF, întrucât trebuie să se implice şi să achite cărbunele pe care l-a cumpărat Regia Autonomă Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin. „Ministrul Varujan Vosganian îl cunoaşte foarte bine pe directorul general al RAAN, Constantin Săceanu, ambii provenind de la Uniunea Forţelor de Dreapta. Vosganian trebuie «să-l urecheze» într-un fel pe Săceanu şi banii care au fost daţi de la buget pentru RAAN să fi ajuns nu la prestatori şi la firmele private de exploatare a cărbunelui, sau pentru plata imediată a cărbunelui importat din Ucraina, ci la SNLO Târgu-Jiu. Problema aceasta a fost discutată la nivelul primului-ministru, urmând ca în zilele următoare să mă deplasez împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Călinoiu, la Bucureşti pentru mai multe probleme privind starea judeţului, între care şi blocajul financiar al SNLO“, a făcut public Dan Ilie Morega. • Marin IORDACHE

    

Canicula din ultima vreme a dus la o creştere a preţului de vânzare a energiei electrice. Potrivit directorului general al unităţii, Laurenţiu Ciurel, în noaptea de 25 spre 26 iunie, pe anumite intervale orare megawatt-ul s-a vândut cu suma record de 275 de lei. Conducerea CE Rovinari consideră că în luna iunie se vor înregistra cele mai mari încasări de la începutul anului şi până în prezent: „Luna iunie va fi cea mai spectaculoasă din acest an în privinţa încasărilor. Preţul a urcat ca urmare a temperaturilor ridicate înregistrate în ultima perioadă. În aceeaşi perioadă a lunii mai, pe aceleaşi intervale orare, preţul la care s-a vândut megawatt-ul a fost de 140 de lei“, a spus Laurenţiu Ciurel.

În acest an, doar o singură dată s-a înregistrat un preţ mai mare de vânzare a energiei electrice. În iarna trecută, un megawatt s-a vândut cu suma de 280 de lei.

Seceta creşte costuri suplimentare

Costurile suplimentare în privinţa producerii energiei electrice ar putea creşte în cazul unei perioade secetoase. Laurenţiu Ciurel a precizat că lipsa de apă folosită în procesul de răcire, în cazul prelungirii secetei, ar putea duce la o creştere a costurilor cu 1%. Acesta a mai afirmat că întâmpină unele probleme ca urmare a opririi apei de pe râul Jiu de către hidrocentrala de la Târgu Jiu: „Creşterea costurilor nu este semnificativă. Mai întâmpinăm uneori probleme pentru că cei de la Hidrocentrala din Târgu Jiu opresc apa pe Jiu şi nu avem apă suficientă pentru procesul tehnologic“.

Profit mai mare pentru CE Rovinari

CE Rovinari a realizat un profit brut, în primele cinci luni ale acestui an, de peste 57 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o creştere peste 168% a profitului planificat. Veniturile realizate în această perioadă faţă de acelaşi interval al anului trecut au crescut, deşi unitatea a funcţionat cu trei blocuri energetice, din totalul de patru. Blocul nr.6 este se află în reparaţie programată de la sfârşitul anului trecut. Drept urmare, cantitatea de energie electrică produsă şi vândută a fost mai mică decât în anul 2007, dar preţul obţinut a fost mai bun. În aceste condiţii, cantitatea de energie electrică produsă, în prima parte a acestui an, a fost de 2.250 MWh şi s-a consumat o cantitate de aproape trei milioane de tone cărbune. • Alin ION