actualitate

UN COLŢ DE ISTORIE

Dumitru Brezulescu (1879 - 1916)

Foto: 1

Video: 0

Audio: 0

Dumitru Brezulescu (1879 - 1916)

S‑a născut la 20 septembrie 1879 la Novaci. Rămas orfan de tată de la vârsta de 4 ani şi jumătate, micuţul Matache a rămas în grija mamei sale Ioana şi a lui Gheorghe Preoţeşescu, tutorele său legal.

Învăţătorii Paulina Răduţescu şi Gheorghe Moruşianu au avut un rol determinant în formarea intelectuală a elevului D. Brezulescu şi în determinarea familiei de a‑l călăuzi spre învăţătură. În anul 1893 el s‑a înscris elev la Gimnaziul Real Târgu‑Jiu, pe care l‑a absolvit în anul 1897.

În perioada studiilor gimnaziale s‑a implicat în manifestările mişcării culturale din Târgu‑Jiu „cuvântările ţinute de elevul D. Brezulescu la serbările Gimnaziului ori la serbările naţionale, focul sacru pe care‑l dezvăluie, fondul serios şi claritatea dicţiunii, făcând epocă şi impunându‑l din tinereţe ca orator remarcabil“.

Elevul D. Brezulescu a fost preocupat de asemenea de cercetările arheologice şi folclorice „nu din curiozitate copilărească ci din dragostea de a şti, care dă putere judecăţii să facă paşi repezi“.

Din aceleaşi considerente, în timpul vacanţelor D. Brezulescu a însoţit în munţii din zona Novaci pe profesorii universitari Carol Redlich (Universitatea Brno), Franz Toula (Şcoala Tehnică Viena), Ludovic Mrazek (Universitatea Bucureşti) ş.a.

După absolvirea gimnaziului elevul D. Brezulescu s‑a înscris la Liceul Clasic „Traian“ Turnu Severin, condus de prof. Teodor Costescu, unde a întâlnit o atmosferă severă, urmărindu‑se obţinerea succesului şcolar. În aceste condiţii D. Brezulescu a fost premiantul de onoare al Liceului.

Şi la Turnu Severin gorjeanul s‑a remarcat prin conferinţele publice susţinute, ajungând la 10 mai 1900 să conferenţieze la Ateneul Român pe tema „Privire generală asupra istoriei României“. Ziarul „Drapelul“ a consemnat: „Publicul electrizat a izbucnit în urale nesfârşite şi multe inimi au bătut înfiorate de focul patriotismului, ce izvora din cuvintele sale inspirate.“

Din perioada când era elev la liceu, D. Brezulescu a scris în publicaţiile : „Familia“, „Cronica“, „Universul“, „Revista Universitară“, „Şezătoarea săteanului“, „Almanahul tipografic“ ş.a.

După absolvirea liceului, D. Brezulescu a urmat Facultatea de Drept Bucureşti, pe care a absolvit‑o în anul 1905, numai cu bile albe, iar lucrarea de licenţă cu tema „Contribuţiuni la studiul proprietăţii în devălmăşie a munţilor noştri“ i‑a fost apreciată cu „Magna cum laudae“ şi publicată ulterior la Tipografia Socec.

Student fiind, D. Brezulescu a publicat în ziarul „Univesul“ o rubrică pentru ţărănime, folositoare acestei clase sociale.

La 6 ianuarie 1902 studentul D. Brezulescu a pus bazele Băncii Populare „Gilortul“ din Novaci, care în anul 1908 avea înscrise 1612 persoane.

Beneficiile aduse localnicilor prin Banca înfiinţată a avut consecinţă alegerea tânărului Brezulescu în trei sesiuni consecutive (perioada 1912‑1916), ca deputat al Colegiului III din partea Partidului Liberal.

În anul 1909 el a fost decorat cu Ordinul Coroana României în grad de cavaler, iar în 1911 cu Ordinul Steaua României. Dumitru Brezulescu a murit în urma unei septicemii la 12 iulie 1916, spre regretul oamenilor locului, pentru care a fost împlinirea nădejdilor.

Într‑o telegramă de condoleaţă Vasile Morţun a făcut remarca : „Este fără noroc ţărănimea noastră, căci dintre luptătorii pentru dreptatea ei, dispare cel mai bun“.

Îndurerate au rămas în urma morţii timpurii a lui D. Brezulescu, soţia Lucia (cumnata primului –ministru Gheorghe Tătărescu) şi fiica Maria Ivona, de numai câteva luni.

Omul politic liberal şi avocatul D. Brezulescu a realizat fapte de luat în seamă, care i‑au păstrat memoria în Novaci.

Principalul beneficiu pentru locuitorii zonei l‑a adus prin înfiinţarea Băncii Populare „Gilortul“, considerată cea mai mare bancă populară din ţară.

El i‑a făcut pe novăceni să înţeleagă că „ar putea trage foloase mult mai mari dacă ar exista la îndemână creditul bancar… Munca şi economia închid sărăciei, uşa… iar ceea ce nu poate face unul singur, fac cei mulţi, împreună“.

Prin întemeierea Băcii Populare „Gilortul“ D. Brezulescu a vrut să cumpere moşia ce se întindea peste hotarele mai multor sate şi moşia boierească, pe care să o distribuie prin despăgubire ţăranilor lipsiţi de pământ, după chibzuinţă, în mod echitabil.

Lui D. Brezulescu îi revine meritul realizării reţelei de drumuri (străzi) din Novaci, una dintre ele purtându‑i numele.

Prin Banca Populară „Gilortul“ D. Brezulescu a cumpărat două joagăre elveţiene sistematice cu două pânze şi două circulare, pentru realizarea de produse finite din lemn, cu care să facă trocul cu cereale din zona de câmpie. Aici s‑a organizat fabrica de cherestea.

În revista pentru popor „Şezătoarea săteanului“ se face astfel caracterizarea lui D. Brezulescu: „seamănă şi la faptură şi la porniri cu Avram Iancu. După cum eroul revoluţiei din 1848 îşi aduna Moţii, le vorbea, îi convingea şi îi pornea în avânt nebun pentru scuturarea lanţurilor de robie, tot aşa Brezulescu a adunat sătenii de sub poalele Parângului din Novaci, le‑a vorbit de starea lor nenorocită, i‑a însufleţit şi a stârnit cea mai salutară revoluţie economică pe tărâmul cooperaţiei săteşti.“

www.informatiagorjului.ro
7/03/2010

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -